egutare

română

Etimologie

După franceză égouttage.

Pronunție

  • AFI: /e.gu'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
egutare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ egutare egutări
Articulat egutarea egutările
Genitiv-Dativ egutării egutărilor
Vocativ egutare egutărilor
  1. îndepărtare a apei din cărbuni și din minereuri, în silozuri sau în grămezi expuse la aer.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.