duminică

Vezi și : duminica, duminicã

română

Variante

Etimologie

Din latină (dies) domĭnĭca.

Pronunție

  • AFI: /du'mi.ni.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
duminică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duminică duminici
Articulat duminica duminicile
Genitiv-Dativ duminicii duminicilor
Vocativ duminică, duminico duminicilor
  1. a șaptea zi a săptămânii.
  2. ultima zi a săptămânii, folosită de obicei ca zi de repaus legal.
  3. (adverbial) în prima duminică următoare zilei în care ne aflăm; (art.) în fiecare duminică.

Cuvinte derivate

  • duminicea

Cuvinte compuse

  • Duminica Floriilor
  • Duminica Vlăstarilor

Locuțiuni


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.