duhan

română

Etimologie

Din sârbocroată duhan < din turcă otomană دخان, care provine din arabă دُخَان (duḵān).

Pronunție

  • AFI: /duˈhan/


Substantiv


Declinarea substantivului
duhan
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duhan duhanuri
Articulat duhanul duhanurile
Genitiv-Dativ duhanului duhanurilor
Vocativ duhanule duhanurilor
  1. (reg.) tutun.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.