doilea

română

Etimologie

Din doi + le + a.

Pronunție

  • AFI: /ˈdoj.le̯a/


Numeral

  1. (num.ord.) (precedat de art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivală) care se află între întâiul și al treilea.

Locuțiuni

Expresii

  • A pune (sau a lăsa, a trece etc.) ceva pe planul al doilea = a considera ceva ca fiind de importanță secundară


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.