diorit

română

Etimologie

Din franceză diorite.

Pronunție

  • AFI: /di.oˈrit/


Substantiv


Declinarea substantivului
diorit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diorit diorite
Articulat dioritul dioritele
Genitiv-Dativ dioritului dioritelor
Vocativ dioritule dioritelor
  1. rocă eruptivă grăunțoasă, cenușie, folosită ca piatră de construcție, la pavaje etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.