dinamică

română

Etimologie

Din dinamic.

Pronunție

  • AFI: /di.na'mi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dinamică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dinamică dinamici
Articulat dinamica dinamicile
Genitiv-Dativ dinamicii dinamicilor
Vocativ dinamică dinamicilor
  1. parte a mecanicii care studiază legile mișcării corpurilor ținând seama de masele lor și de forțele care se exercită asupra lor.
  2. (tehn.) raport între valorile maxime și minime ale unui semnal.
  3. dezvoltare intensă, schimbare continuă, bogăție de mișcare.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.