detectiv

română

Etimologie

Din franceză détective.

Pronunție

  • AFI: /de.tek'tiv/


Substantiv


Declinarea substantivului
detectiv
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ detectiv detectivi
Articulat detectivul detectivii
Genitiv-Dativ detectivului detectivilor
Vocativ detectivule detectivilor
  1. agent secret aflat în serviciul poliției din unele țări sau în serviciul unei persoane particulare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.