desfrâu

română

Etimologie

Din des- + frâu.

Pronunție

  • AFI: /desˈfrɨw/


Substantiv


Declinarea substantivului
desfrâu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ desfrâu desfrâuri
Articulat desfrâul desfrâurile
Genitiv-Dativ desfrâului desfrâurilor
Vocativ desfrâule desfrâurilor
  1. purtare, atitudine desfrânată; corupție, depravare; imoralitate.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.