definitivat
română
Etimologie
Din a definitiva.
Pronunție
- AFI: /de.fi.ni.ti'vat/
Substantiv
| Declinarea substantivului definitivat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | definitivat | definitivate |
| Articulat | definitivatul | definitivatele |
| Genitiv-Dativ | definitivatului | definitivatelor |
| Vocativ | definitivatule | definitivatelor |
- (rar) definitivare.
- examen dat în scopul obținerii numirii definitive în învățământul elementar sau mediu.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.