definitivare

română

Etimologie

Din a definitiva.

Pronunție

  • AFI: /de.fi.ni.ti'va.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
definitivare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ definitivare definitivări
Articulat definitivarea definitivările
Genitiv-Dativ definitivării definitivărilor
Vocativ definitivare definitivărilor
  1. acțiunea de a definitiva și rezultatul ei; (rar) definitivat.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.