datorință
română
Etimologie
Din a datori + sufixul -ință.
Pronunție
- AFI: /da.to'rin.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului datorință | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | datorință | datorințe |
| Articulat | datorința | datorințele |
| Genitiv-Dativ | datorinței | datorințelor |
| Vocativ | datorință | datorințelor |
- (înv.) obligație (morală); îndatorire.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.