dacită
română
Etimologie
Din franceză dacite.
Pronunție
- AFI: /da'ʧi.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului dacită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dacită | invariabil |
| Articulat | dacita | invariabil |
| Genitiv-Dativ | dacitei | invariabil |
| Vocativ | dacită | invariabil |
- exploziv din grupul dinamitelor, folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în cariere.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.