décence

franceză

(français)

Etimologie

Din latină decentia, decens.

Pronunție

  • AFI: /de.sɑ̃s/


Substantiv

décence f., décences pl.

  1. decență, bună-cuviință

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate

  • décent

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.