cumpăneală

română

Etimologie

Din a cumpăni + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /kum.pə'ne̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cumpăneală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cumpăneală cumpăneli
Articulat cumpăneala cumpănelile
Genitiv-Dativ cumpănelii cumpănelilor
Vocativ cumpăneală cumpănelilor
  1. cumpănire, chibzuială, socotință, cumpătare.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.