cujbă
română
Etimologie
Din sârbocroată gužba.
Pronunție
- AFI: /'kuʒ.bə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cujbă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cujbă | cujbe |
| Articulat | cujba | cujbele |
| Genitiv-Dativ | cujbei | cujbelor |
| Vocativ | cujbă | cujbelor |
- bucată de lemn bifurcată la capăt, care se fixează în pământ sau într-un zid și de care se leagă sau se atârnă, cu un lanț, ceaunul deasupra focului.
- (reg.) nuia bine răsucită și pârlită în foc, întrebuințată în loc de frânghie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.