cuier
română
Etimologie
Din cui + sufixul -er.
Pronunție
- AFI: /kuˈjer
Substantiv
| Declinarea substantivului cuier | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cuier | cuiere |
| Articulat | cuierul | cuierele |
| Genitiv-Dativ | cuierului | cuierelor |
| Vocativ | cuierule | cuierelor |
- suport de lemn sau metal, mobil sau fixat în perete, prevăzut cu mai multe cârlige sau brațe, de care se atârnă diverse obiecte și accesorii de îmbrăcăminte.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.