crucifica

română

Etimologie

După franceză crucifier < latină crucifigere ("a țintui pe cruce").

Pronunție

AFI: /kru.ʧi.fi'ka/

Verb

Conjugarea verbului crucifica
Infinitiv	a crucifica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	crucific
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să crucifice
Participiu	crucificat
Conjugare	I

(v.tranz.) (în antichitate) a executa prin pironire pe cruce; a pune pe cruce.
(fig.) a supune la chinuri groaznice.

Sinonime

1: răstigni
2: (fig.) răstigni, tortura

Cuvinte derivate

cruce
crucificare
crucificat
crucifix

Traduceri

a executa un condamnat prin țintuire pe cruce

armeană: խաչել (հայերեն) (xačel)
bulgară: разпъвам на кръст (български)
catalană: crucificar (català)
cehă: ukřižovat (čeština)
engleză: crucify (English)
esperanto: krucumi (Esperanto)
estoniană: risti lööma (eesti)
finlandeză: ristiinnaulita (suomi)
franceză: crucifier (français)
germană: kreuzigen (Deutsch)
greacă: σταυρώνω (Ελληνικά) (stayróno)
italiană: crocifiggere (italiano), crocefiggere (italiano)
latină: crucifigere (Latina)
maghiară: keresztrefeszít (magyar)

norvegiană: korsfeste (norsk)
neerlandeză: kruisigen (Nederlands)
occitană: crucificar (occitan)
persană: مصلوب کردن (فارسی)
poloneză: ukrzyżować (polski)
portugheză: crucificar (português), cruciar (português)
rusă: распять (русский) (raspját’)
siciliană: nchiuvari ntâ cruci (sicilianu)
slovenă: križati (slovenščina)
spaniolă: crucificar (español)
suedeză: korsfästa (svenska)
turcă: haçlamak (Türkçe), çarmıha germek (Türkçe)
ucraineană: розп'ясти (українська) (rozp'jasti)

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.