corobeață

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ko.roˈbe̯a.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
corobeață
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corobeață corobețe
Articulat corobeața corobețele
Genitiv-Dativ corobeței corobețelor
Vocativ corobeață corobețelor
  1. (reg.) măr pădureț.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.