cornățar

română

Etimologie

Din cornat + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /kor.nə'ʦar/


Substantiv


Declinarea substantivului
cornățar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cornățar cornățari
Articulat cornățarul cornățarii
Genitiv-Dativ cornățarului cornățarilor
Vocativ cornățarule cornățarilor
  1. insectă mică de apă, cu corpul scurt și lătăreț și cu picioarele dinainte în formă de cornițe (Naucoris cimicoides).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.