copilandru

română

Etimologie

Din copil + sufixul -andru.

Pronunție

  • AFI: /ko.pi'lan.dru/


Substantiv


Declinarea substantivului
copilandru
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ copilandru copilandri
Articulat copilandrul copilandrii
Genitiv-Dativ copilandrului copilandrilor
Vocativ copilandrule copilandrilor
  1. băiat în perioada de trecere de la copilărie la adolescență.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.