conveniență

română

Etimologie

Din italiană convenienza.

Pronunție

  • AFI: /kon.ve.niˈen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
conveniență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conveniență conveniențe
Articulat conveniența conveniențele
Genitiv-Dativ convenienței conveniențelor
Vocativ conveniență conveniențelor
  1. (mai ales la pl.) regulă de purtare impusă de o anumită societate; uzanță.

Cuvinte compuse

Locuțiuni


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.