contemplare
română
Etimologie
Din a (se) contempla.
Pronunție
- AFI: /kon.tem'pla.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului contemplare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | contemplare | contemplări |
| Articulat | contemplarea | contemplările |
| Genitiv-Dativ | contemplării | contemplărilor |
| Vocativ | contemplare | contemplărilor |
- acțiunea de a (se) contempla.
- atitudine de meditație sau de privire, de observare pasivă a fenomenelor, opusă atitudinii active.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.