colită

română

Etimologie

Din franceză colite.

Pronunție

  • AFI: /ko'li.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
colită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colită colite
Articulat colita colitele
Genitiv-Dativ colitei colitelor
Vocativ colită colitelor
  1. inflamare acută sau cronică a colonului, manifestată prin dureri abdominale și tulburări digestive.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.