coleașă

română

Etimologie

Origine necunoscută. Apare în mai multe limbi slave: bulgară кулияша (kulijaša), sârbocroată kuliješ, ruteană kułesa, poloneză kułesz(a), rusă kuleš, cehă kulaše, gulaše; (Cihac, II, 68; Iordan, Dift., 77), dar nu pare a fi cuvânt autentic slav, confer Berneker 642.

Este greu de susținut din maghiară köles („mei”) (Weigand, Jb., XVI, 222; Gáldi, Dict., 88), dacă se are în vedere răspândirea cuvântului; totuși, trebuie să aibă legătură cu maghiară gulyas > română gulaș („terci cu sos și carne”).

Pronunție

  • AFI: /koˈle̯a.ʃə/


Substantiv


Declinarea substantivului
coleașă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coleașă coleșe
Articulat coleașa coleșele
Genitiv-Dativ coleșei coleșelor
Vocativ coleașă coleșelor
  1. (reg.) mămăligă (moale).
  2. un fel de terci făcut din făină de grâu fiartă sau prăjită în unt sau în untură.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.