cobuz

română

Etimologie

Din turcă kopuz, (învechit) kobuz.

Pronunție

  • AFI: /ko'buz/


Substantiv


Declinarea substantivului
cobuz
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cobuz cobuze
Articulat cobuzul cobuzele
Genitiv-Dativ cobuzului cobuzelor
Vocativ cobuzule cobuzelor
  1. specie de fluier sau de caval.
  2. instrument muzical cu coarde asemănător cu lăuta.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.