coada-calului

română

Etimologie

Din coada + calului.

Pronunție

  • AFI: /ˈko̯a.da ˈka.lu.luj/


Cuvânt compus

coada-calului

  1. (bot.) (Equisetum) nume dat mai multor plante erbacee caracterizate prin două tipuri de tulpini: una fertilă și alta sterilă; barba-ursului.
  2. (bot.) (Hippuris vulgaris) plantă erbacee acvatică cu frunze liniare și cu flori mici, verzui.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.