clopotniță

română

Etimologie

Din clopot + sufixul -niță.

Pronunție

  • AFI: /klo'pot.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
clopotniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clopotniță clopotnițe
Articulat clopotnița clopotnițele
Genitiv-Dativ clopotniței clopotnițelor
Vocativ clopotniță clopotnițelor
  1. turn de biserică sau construcție în formă de turn (situată lângă biserică), în care sunt instalate clopotele.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.