clergé
franceză
(français)
Etimologie
Din latină clericatus.
Pronunție
- AFI: /klɛʁ.ʒe/
Substantiv
clergé m., clergés pl.
Antonime
- arbre du clergé
- clergé régulier
- clergé séculier
Cuvinte apropiate
- clerc
- clérical
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.