claviatură

română

Etimologie

Din germană Klaviatur.

Pronunție

  • AFI: /kla.vjaˈtu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
claviatură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ claviatură claviaturi
Articulat claviatura claviaturile
Genitiv-Dativ claviaturii claviaturilor
Vocativ claviatură claviaturilor
  1. totalitatea clapelor la pian, la orgă, la acordeon, la mașina de scris etc.
  2. totalitatea butoanelor de comandă care pun în funcțiune un mecanism, o mașină etc.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.