chiuretă

română

Etimologie

Din franceză curette.

Pronunție

  • AFI: /kjuˈre.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
chiuretă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chiuretă chiurete
Articulat chiureta chiuretele
Genitiv-Dativ chiuretei chiuretelor
Vocativ chiuretă chiuretelor
  1. instrument chirurgical de forma unei linguri, folosit la chiuretaj.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.