celenterat
română
Etimologie
Din franceză coelentérés.
Pronunție
- AFI: /ʧe.len.te'rat/
Substantiv
| Declinarea substantivului celenterat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | celenterat | celenterate |
| Articulat | celenteratul | celenteratele |
| Genitiv-Dativ | celenteratului | celenteratelor |
| Vocativ | celenteratule | celenteratelor |
- (la pl.) încrengătură de animale inferioare, de obicei marine, care au corpul cu pereții alcătuiți din două straturi de celule și cu o cavitate digestivă în interior; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură.
- (adjectival)
- Meduza și coralii sunt animale celenterate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.