ceașcă

română

Etimologie

Din rusă чашка (čáška).

Pronunție

  • AFI: /'ʧe̯aʃ.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ceașcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ceașcă cești
Articulat ceașca ceștile
Genitiv-Dativ ceștii ceștilor
Vocativ ' '
  1. vas mic de porțelan, de faianță etc., cu gura largă, rotundă (și cu toartă), servind la băut.
    O ceașcă de cafea.
  2. cantitate care intră într-o ceașcă; conținutul unei cești.
  3. (argou; adol., er.) vagin.

Sinonime

  • 1: (înv. și reg.) tas, (Ban., Transilv. și Olt.) șol, (prin Transilv.) șolnă, (înv.) scafă, tarf

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.