faianță
română
Etimologie
Din franceză faïence, italiană faenza.
Pronunție
- AFI: /fa'jan.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului faianță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | faianță | faianțe |
| Articulat | faianța | faianțele |
| Genitiv-Dativ | faianței | faianțelor |
| Vocativ | faianță | faianțelor |
- produs ceramic (sub formă de plăci) cu masa albă, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarț etc.; (la pl.) varietăți din produsul descris mai sus.
- obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (adesea colorat).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.