cazacă

română

Etimologie

Din franceză casaque. (< italiană).

Pronunție

  • AFI: /ka'za.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cazacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cazacă cazace
Articulat cazaca cazacele
Genitiv-Dativ cazacei cazacelor
Vocativ cazacă cazacelor
  1. bluză cu mâneci largi, lungă până mai jos de talie, încheiată la gât într-o parte.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.