casație

română

Etimologie

Din franceză cassation.

Pronunție

  • AFI: /ka'sa.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
casație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ casație invariabil
Articulat casația invariabil
Genitiv-Dativ casației invariabil
Vocativ casație invariabil
  1. organ judecătoresc suprem, care are dreptul, în unele state, să caseze o sentință pronunțată de organele judecătorești de grad inferior.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.