carantină
română
Etimologie
Din franceză quarantaine. Confer italiană quarantina, turcă karantina și rusă карантин (karantïn).
Pronunție
- AFI: /ka.ranˈti.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului carantină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | carantină | invariabil |
| Articulat | carantina | invariabil |
| Genitiv-Dativ | carantinei | invariabil |
| Vocativ | carantină | invariabil |
- (med.) punct sanitar pentru cercetarea și izolarea persoanelor, vaselor sau mărfurilor venite dintr-o regiune bântuită de o epidemie.
- (med.) izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav contagios sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie.
- (med.) restricții aplicate în vederea combaterii bolilor contagioase ale animalelor.
- (fig.) izolare.
Sinonime
- 4: izolare
Cuvinte derivate
- carantinal
Cuvinte compuse
Vezi și
Traduceri
izolare preventivă
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.