caninus

latină

Etimologie

Din canis („câine”) +‎ -īnus.

Pronunție

AFI: /kaˈniː.nus/

Adjectiv

canīnus m., (feminin canīna, neutru canīnum)

canin, de câine, câinesc

Cuvinte compuse

littera canina

Cuvinte apropiate

canātim
canīcula
canīculāris
caniformis
canis

Referințe

Wiktionary

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.