camănă

română

Etimologie

Din slavă (veche) kamenĩ („piatră”).

Pronunție

  • AFI: /'ka.mə.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
camănă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ camănă camene
Articulat camăna camenele
Genitiv-Dativ camenei camenelor
Vocativ camănă camenelor
  1. odgon care se află la partea inferioară a năvoadelor sau a altor unelte de pescuit și de care se pot prinde greutăți de plumb.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.