cărucer

română

Etimologie

Din căruță + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /kə.ru'ʧer/


Substantiv


Declinarea substantivului
cărucer
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cărucer căruceri
Articulat cărucerul cărucerii
Genitiv-Dativ cărucerului cărucerilor
Vocativ cărucerule cărucerilor
  1. (reg.) căruțaș.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.