cămășuială

română

Etimologie

Din a cămășui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /kə.mə.ʃuˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cămășuială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cămășuială cămășuieli
Articulat cămășuiala cămășuielile
Genitiv-Dativ cămășuielii cămășuielilor
Vocativ cămășuială cămășuielilor
  1. acțiunea de a cămășui; cămășuire.
  2. pojghiță, înveliș care acoperă unele materii, obiecte sau piese.
  3. căptușeală interioară, subțire, de zidărie a unui tunel.
  4. strat de piatră sau de balast dezagregat, care trebuie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.