burzuluială

română

Etimologie

Din a (se) burzului + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /bur.zu.luˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
burzuluială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ burzuluială burzuluieli
Articulat burzuluiala burzuluielile
Genitiv-Dativ burzuluielii burzuluielilor
Vocativ burzuluială burzuluielilor
  1. faptul de a (se) burzului; răzvrătire.
  2. supărare, enervare, mânie.
  3. (înv.) răscoală.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.