buimăcit

română

Etimologie

Din a (se) buimăci.

Pronunție

  • AFI: /buj.məˈʧit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
buimăcit
Singular Plural
Masculin buimăcit buimăciți
Feminin buimăcită buimăcite
Neutru buimăcit buimăcite
  1. buimac.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.