bușon

română

Etimologie

Din franceză bouchon.

Pronunție

  • AFI: /bu'ʃon/


Substantiv


Declinarea substantivului
bușon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bușon bușoane
Articulat bușonul bușoanele
Genitiv-Dativ bușonului bușoanelor
Vocativ bușonule bușoanelor
  1. dop din plută, cauciuc, lemn etc. prevăzut cu ghivent.
  2. piesă cilindrică de porțelan, care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.