brusca
română
Etimologie
Din franceză brusquer.
Pronunție
- AFI: /brus'ka/
Verb
| Conjugarea verbului brusca | |
| Infinitiv | a brusca |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
bruschez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să bruscheze |
| Participiu | bruscat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui.
- (v.tranz.) a se purta violent cu cineva.
- (v.tranz.) a grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.