bruiaj

română

Etimologie

Din franceză brouillage.

Pronunție

  • AFI: /bru'jaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
bruiaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bruiaj bruiaje
Articulat bruiajul bruiajele
Genitiv-Dativ bruiajului bruiajelor
Vocativ bruiajule bruiajelor
  1. faptul de a bruia.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.