brichetă

română

Etimologie

Din franceză briquet.

Pronunție

  • AFI: /bri'ke.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
brichetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brichetă brichete
Articulat bricheta brichetele
Genitiv-Dativ brichetei brichetelor
Vocativ brichetă brichetelor
  1. mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările).


Traduceri

Etimologie

Din franceză briquette.

Pronunție

  • AFI: /bri'ke.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
brichetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ brichetă brichete
Articulat bricheta brichetele
Genitiv-Dativ brichetei brichetelor
Vocativ brichetă brichetelor
  1. produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.