breabăn

română

Etimologie

Etimologie incertă. Poate din latină verbena sau din slavă (veche) *bebrĭnŭ („castoreum”).

Pronunție

  • AFI: /ˈbre̯a.bən/


Substantiv


Declinarea substantivului
breabăn
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ breabăn brebeni
Articulat breabănul brebenii
Genitiv-Dativ breabănului brebenilor
Vocativ - -
  1. (bot.; reg.) (Dentaria glandulosa) plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori roșii reunite în raceme și cu rizom acoperit cu solzi.
  2. (bot.) brebenel.
  3. (bot.) nume dat mai multor specii de anemone.

Sinonime

Cuvinte derivate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.