racem

română

Etimologie

Din franceză racème < latină racēmus.

Pronunție

  •  Audiofișier


Substantiv


Declinarea substantivului
racem
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ racem raceme
Articulat racemul racemele
Genitiv-Dativ racemului racemelor
Vocativ - -
  1. (bot.) inflorescență în formă de ciorchine.

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.