boschet

română

Etimologie

Din franceză bosquet. Confer italiană boschetto.

Pronunție

  • AFI: /bosˈket/


Substantiv


Declinarea substantivului
boschet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ boschet boschete
Articulat boschetul boschetele
Genitiv-Dativ boschetului boschetelor
Vocativ boschetule boschetelor
  1. (bot.) grup de arbuști plantați pentru umbră sau pentru înfrumusețarea unui parc, a unei grădini etc.

Cuvinte derivate

  • boschetar

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.