bigotă
română
Etimologie
Din bigot.
Pronunție
- AFI: /bi'go.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bigotă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bigotă | bigote |
| Articulat | bigota | bigotele |
| Genitiv-Dativ | bigotei | bigotelor |
| Vocativ | bigoto | bigotelor |
- persoană care urmează cu mare severitate toate preceptele rituale ale unei religii; femeie habotnică; bisericoasă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.